Acasă / Modificare substanțială
§ Articolul 3 punctul 16 · articolele 17 și 18
Șase întrebări, în ordinea în care le formulează textul. La final, un verdict motivat și fișa de evaluare gata de imprimat și semnat. Aceasta este cea care contează: nu devii producător modificând o mașină, ci modificând-o fără a consemna acest lucru în scris.
§ De ce aceste trei criterii
Articolul 3 punctul 16 definește modificarea substanțială prin trei condiții care trebuie îndeplinite cumulativ. Articolul 18 deduce consecința: persoana care o efectuează este considerată producător al mașinii modificate.
Criteriul 1Neprevăzută
Modificarea se efectuează după introducerea pe piață, prin mijloace fizice sau digitale, și nu a fost prevăzută sau planificată de producător. O reglare descrisă în instrucțiunile de utilizare, o opțiune de catalog, un kit vândut de însuși producătorul: toate acestea au fost prevăzute și nu intră în domeniu.
Criteriul 2Securitate
Creează un pericol nou sau crește un risc existent. O modificare care ameliorează securitatea fără a crea un alt risc sau care nu afectează nici funcția, nici ritmul de lucru, nici energiile, nu îndeplinește acest criteriu.
Criteriul 3Protecții
Face necesară adăugarea sau modificarea măsurilor de protecție: element de protecție, dispozitiv de protecție sau reproiectarea logicii de securitate. Dacă măsurile existente acoperă noua situație fără a fi nevoie să fie modificate, criteriul nu este îndeplinit.
Trei răspunsuri „da”: sunteți producătorul mașinii modificate. Un singur răspuns „nu”: nu sunteți, dar trebuie să puteți dovedi acest lucru.
Sursă: Regulamentul (UE) 2023/1230, articolul 3 punctul 16 (definiție), articolul 17 (introducerea pe piață sub denumire proprie) și articolul 18 (obligații în caz de modificare substanțială) — EUR-Lex. Consultați și ghidul nostru de retrofit și întrebările frecvente.
§ Articolul 3 punctul 16 · cerința 1.2.1
Încredințarea controlului unei mașini existente unui sistem de inteligență artificială nu este o chestiune nouă pentru regulament. Aceasta era deja prevăzută în text și se soluționează prin aceleași trei criterii.
Definiția de la articolul 3 punctul 16 vizează modificările efectuate „prin mijloace fizice sau digitale”. Un agent conectat la comenzile unei mașini aflate deja în funcțiune este, așadar, conform textului însuși, candidat la o modificare substanțială. Nu există un regim de excepție pentru software și nu a fost nevoie de un text nou pentru a ridica această problemă.
Ceea ce se schimbă este viteza. Conectarea unui agent la un utilaj de producție sau de laborator se măsura în săptămâni de integrare; standardele de interfață apărute în 2026 reduc acest interval la câteva ore. Numărul acestor conexiuni va crește cu mult înainte ca documentația tehnică să țină pasul.
Aproape întotdeauna îndeplinit. Producătorul unei mașini livrate în 2019 nu a prevăzut în instrucțiunile de utilizare că un agent îi va pilota ciclurile. Întrebarea exactă care trebuie adresată: există un document al producătorului care descrie acest mod de operare? Dacă există, criteriul cade și analiza se oprește aici.
Trebuie examinat, niciodată presupus. Un agent care observă și înregistrează nu generează niciun pericol. Un agent care comandă (traiectorie, ritm de lucru, succesiune, energii) face mașina să intre în stări pe care evaluarea inițială a riscurilor nu le-a acoperit.
Aici se decide totul, iar textul este precis: sunt necesare fie a) elemente sau dispozitive de protecție „a căror prelucrare necesită modificarea sistemului existent de control al siguranței”, fie b) noi măsuri de protecție pentru a asigura stabilitatea sau rezistența mecanică.
Arhitectura este cea care decide regimul juridic. Un agent care comandă prin intermediul securității funcționale o modifică. Un agent care comandă în aval de o securitate independentă și nealterată nu o afectează.
Consecința este concretă și se decide la proiectarea instalației, nu ulterior. Dacă oprirea de urgență, distanțele de securitate și limitările de spațiu rămân asigurate de un sistem de control de securitate independent, pe care agentul nu îl poate nici ocoli, nici reconfigura, al treilea criteriu poate să nu fie îndeplinit. Dacă agentul este integrat în logica de securitate sau dacă autoritatea sa impune revizuirea acesteia, criteriul este îndeplinit, iar articolul 18 îi conferă persoanei care a efectuat intervenția calitatea de producător al mașinii modificate.
Mașina modificată trebuie să respecte cerințele esențiale din anexa III în starea sa modificată. Cerința 1.2.1 conține un paragraf redactat pentru sistemele de control „care au un comportament sau o logică complet sau parțial autoevolutivă și care sunt concepute să funcționeze la diferite niveluri de autonomie”. Acesta impune trei lucruri:
Aceeași cerință, în paragraful său general, adaugă două obligații care nu depind de autonomie. Înregistrarea versiunilor de software de securitate încărcate, disponibilă timp de cinci ani de la încărcare. Și, mai presus de toate, fraza pe care aproape nimeni nu o citează: limitele funcțiilor de securitate sunt stabilite în evaluarea riscurilor efectuată de producător și nu este permisă nicio modificare a setărilor sau a regulilor generate de mașină sau de operatori, „inclusiv în timpul fazei de învățare”, atunci când aceasta ar putea duce la o situație periculoasă.
Un agent capabil să își modifice propriile limite de securitate nu este conform prin construcție. Nu este o chestiune de intenție sau de calitatea modelului: este o chestiune de arhitectură, care trebuie demonstrată la nivelul utilajului.
Este consecința care se descoperă prea târziu. Dacă sistemul autoevolutiv asigură funcții de siguranță și utilizează abordări de învățare automată, mașina este inclusă în anexa I partea A punctele 5 și 6. Articolul 25 alineatul (2) nu mai lasă atunci nicio altă cale: producătorul — sau persoana menționată la articolul 18, adică autorul modificării — aplică examinarea UE de tip (modulul B, urmat de modulul C), asigurarea deplină a calității (modulul H) sau verificarea unității de produs (modulul G).
Controlul intern al producției, modulul A, cel pe care îl realizează fiecare pe cont propriu, nu figurează în această listă. Este necesar un organism notificat, cu termenul și costurile pe care le implică acest lucru.
Un agent care optimizează o cadență nu intră în anexa I. Un agent a cărui ieșire participă la o funcție de siguranță, da. Între cele două există o decizie de arhitectură, iar aceasta se ia înainte de achiziție, nu după.
Surse: Regulamentul (UE) 2023/1230 — articolul 3 punctul 16 (definiție), articolul 18 (obligații), articolul 25 alineatele (1) și (2) (proceduri), anexa I partea A punctele 5 și 6 și anexa III punctul 1.2.1 — EUR-Lex. Despre accelerarea integrării dintre agenți și mașini: Anthropic, „Previewing the Model Hardware Standard”, 27 august 2026 (versiune preliminară de cercetare). A se vedea și cerința 1.2.1 în Cerințe și standarde și întrebările frecvente.